Noua Lege a Educaţiei a fost declarată constituţională, iar preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare a ei. La Sibiu, noua lege este văzută fie ca europeană, fie ca fiind prea puţin reformatoare.
Rectorul Universităţii “Lucian Blaga”, Constantin Oprean, spune că noua Lege a Educaţiei nu aduce reforma pe care o aştepta: “Modificări prea mari nu sunt. Nici după patru ani de dezbateri nu a ieşit o lege care să fie reformatoare pentru învăţământul românesc”. În schimb, consideră că o prevedere bună a legii este cea care subliniază că de calitatea absolvenţilor nu răspund doar instituţiile de învăţământ, ci întreaga societate. Constantin Oprean mai spune că întotdeauna şi-a dorit o lege în care firul roşu să fie autonomia universitară, dar că “autonomia universitară fără bani este mai mult o declamare a autonomiei”.
În ceea ce priveşte mult discutatul subiect al familiilor care activează în universităţi, rectorul ULBS apreciază ca fiind foarte bună prevederea noii legi ca rudele până în gradul III să nu poată ocupa concomitent funcţii prin care unul dintre membrii familiei să se afle în poziţie de conducere sau de control faţă de un alt membru al familiei: “Sunt întru totul de acord cu această prevedere care apare şi în Carta Universităţii Lucian Blaga; acolo se menţionează ca din conducerea unei structuri academice să nu facă parte rude, dar nu sunt probleme dacă, de exemplu, activează în facultăţi diferite”.
Din perspectiva inspectorului şcolar general al judeţului Sibiu, Constantin Gorun, noua lege este una “nouă europeană şi deserveşte necesităţile sistemului de învăţământ românesc”. Pentru învăţământul preuniversitar, marele câştig al acestei legi este portofoliul educaţional al elevilor, adică fişa psiho-pedagogică ce îi va însoţi de la grădiniţă la universitate: “este o carte de vizită a elevului, în care se regăseşte evoluţia lui de-a lungul mai multor ani, cu caracterizări făcute de educatoare- pentru grupa pregătitoare, de învăţători – în ciclul primar şi de diriginiţi – în ciclul gimnazial şi liceal”, spune Constantin Gorun. În ceea ce priveşte eventuale puncte slabe ale legii, inspectorul şcolar general îşi rezervă dreptul de a le discuta după ce forma finală a Legii Educaţiei va apărea în Monitorul Oficial.
Noua Lege a Educaţiei aduce modificări şi în privinţa structurii sistemului de învăţământ: învăţământul primar cuprinde clasele I-IV, învăţământul gimnazial – clasele V-IX, iar cel liceal – clasele X- XII/XIII. În plus, învăţământul obligatoriu este de nouă clase. La capitolul învăţământ universitar, legea introduce prevederi noi în privinţa rectorilor: rectorii pot să fie revocaţi din funcţie de către ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, nu doar demişi prin decizie a Senatului universitar.